Publicată în Monitorul Oficial nr. 1160 din 15 decembrie 2025, Legea nr. 239/2025 reprezintă unul dintre cele mai ample acte normative adoptate în ultimii ani în materie fiscală. Actul este cunoscut ca nucleul pachetului 2 de reformă fiscală și urmărește declarativ redresarea bugetară, eficientizarea colectării și consolidarea disciplinei fiscale.
Majoritatea modificărilor introduse de Legea 239/2025 intră în vigoare la 1 ianuarie 2026, afectând direct:
- regimul de deductibilitate al cheltuielilor;
- impozitarea investițiilor;
- fiscalizarea activităților independente;
- impozitele și taxele locale;
- raporturile fiscale dintre entități afiliate.
În acest context, atât firmele, cât și persoanele fizice trebuie să își reevalueze poziția fiscală înainte de începutul anului 2026. Pentru a putea lua cele mai bune decizii, în continuare poți descoperi mai multe despre prevederile acestei noi legi.
Principalele modificări fiscale introduse de Legea 239/2025
Legea 239/2025 aduce intervenții directe asupra Codului fiscal, Codului de procedură fiscală, legislației privind impozitele locale și disciplinei comerciale, cu impact semnificativ asupra costurilor fiscale. Este nucleul pachetului 2 al reformei fiscale propuse de guvernul actual.
Limitarea deductibilității cheltuielilor intragrup (de la 1 ianuarie 2026)
Una dintre cele mai sensibile modificări vizează cheltuielile intragrup realizate de contribuabilii care nu depășesc cifra de afaceri de 50.000.000 euro și nu aplică impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA).
Pentru acești contribuabili, cheltuielile cu drepturi de proprietate intelectuală, management și consultanță, efectuate în relația cu entități afiliate nerezidente, devin deductibile doar în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate în contabilitate. Chiar dacă serviciile sunt reale și necesare pentru afacerea ta, cheltuielile care depășesc pragul stabilit nu vor mai fi deductibile. Aceasta reprezintă o schimbare majoră de paradigmă, fiind o restricție suplimentară față de regulile clasice ale prețurilor de transfer.
Există însă excepții importante, precum:
- cheltuielile pentru obținerea/înregistrarea în România a unor drepturi precum mărcile, desenele, modelele industriale sau drepturile de autor;
- cheltuielile capitalizate – cheltuielile care intră în valoarea unui bun al firmei (imobilizare corporală – de exemplu, un laptop, sau imobilizare necorporală – de exemplu, un software personalizat), costul său fiind recuperat treptat, în timp, prin amortizare;
- contribuabilii care dețin sau solicită un acord de preț în avans (APA) pentru tranzacțiile cu persoane afiliate nerezidente.
Începând cu anul fiscal 2027, determinarea pragului de 1% se va face exclusiv pe baza anumitor declarații fiscale, stabilite conform unor ordine viitoare ale Ministerului Finanțelor. Totodată, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se datorează în continuare de orice contribuabil cu o cifră de afaceri mai mare de 50.000.000 de euro.
Menținerea activelor în patrimoniu în regimul ICAS
Pentru contribuabilii care au beneficiat de diminuarea bazei în regimul ICAS (regimul construcțiilor speciale), Legea 239/2025 introduce o obligație nouă de stabilitate patrimonială. Activele care au generat diminuarea bazei trebuie păstrate în patrimoniu cel puțin jumătate din durata de utilizare economică, fără a depăși 5 ani.
În caz de nerespectare, consecințele sunt semnificative:
- recalcularea impozitului minim pe cifra de afaceri;
- plata accesoriilor fiscale (dobânzi și penalități aplicabile) începând cu trimestrul sau anul în care s-a realizat diminuarea;
- depunerea unei declarații fiscale rectificative.
Sunt exceptate de la aceste reguli toate activele care:
- au fost transferate ca urmare a unor reorganizări legale ale firmei;
- au fost vândute sau lichidate în proceduri de faliment;
- au fost distruse, pierdute, furate sau au fost înlocuite în urma apariției unor defecțiuni - în toate aceste cazuri trebuie să existe dovezi concrete, inclusiv acte emise de instanțe în cazul furtului;
- au fost scoase din patrimoniu pentru a respecta anumite obligații legale.
Fiscalizarea închirierilor pe termen scurt (turism, Airbnb)
Legea 239/2025 aduce o clarificare esențială și pentru persoanele fizice care obțin venituri din închiriere în scop turistic. La calculul impozitului se face distincția clară între două situații:
- până la 7 camere → venituri din cedarea folosinței bunurilor care implică o evidență simplificată și aplicarea unor cote forfetare;
- peste 7 camere → venituri din activități independente guvernate de reguli fiscale mai stricte și obligații contabile asemănătoare unei afaceri.
Pentru închirierea pe termen scurt (utilizarea neîntreruptă a aceleiași camere de către o aceeași persoană pentru o perioadă de maximum 30 de zile), potrivit noii legi:
- la calculul impozitului, se scade o cotă forfetară de 30% (cheltuieli deductibile) din venitul brut, impozitul pe venit de 10% aplicându-se sumei rămase;
- impozitul datorat se declară prin Declarația unică;
- evidența contabilă este simplificată: contribuabilii au obligația de a completa registrul de evidență fiscală pentru partea de venituri și de a păstra fișa de ocupare a capacității de cazare;
- dacă se desfășoară concomitent și alte activități independente, se vor aplica regulile fiscale valabile pentru fiecare categorie de venit în parte.
În paralel, regimul închirierii pe termen lung (care depășește 30 de zile) rămâne neschimbat: se menține deducerea forfetară de 20% din venitul brut și se păstrează obligația de înregistrare a contractelor la ANAF în termen de 30 de zile.
Majorarea impozitării investițiilor (acțiuni, instrumente financiare, criptomonede)
Regimul fiscal al investițiilor este înăsprit semnificativ începând cu 2026. Pentru tranzacții realizate prin intermediari aprobați de lege (precum societățile de investiții sau administratorii de fonduri), impozitul se reține la sursă în funcție de perioada de deținere:
- 3% impozit pentru deținere peste 365 zile (o creștere de la 1% la 3%)
- 6% impozit pentru deținere sub 365 zile (o creștere de la 1% la 6%).
Totodată, se aplică Metoda FIFO (First In, First Out). Spre exemplu, dacă achiziționezi 100 de acțiuni la 10 lei și 100 de acțiuni la 12 lei, în momentul în care vinzi 100 de acțiuni la 15 lei, se consideră că primele vândute sunt cele la 10 lei, rezultând un venit impozabil de 5 lei pe acțiune.
Pentru veniturile din investiții fără reținere la sursă, impozitul anual de stabilește prin Declarația unică, prin aplicare cotei de 16% (în creștere de la 10%). Noua cotă se aplică inclusiv în cazul vânzării părților sociale în firme nelistate.
În cazul criptomonedelor, impozitul se stabilește prin Declarația unică prin aplicarea unei cote de 16% (în creștere de la 10%) asupra profitului realizat. Excepție: câștigurile sub 200 lei/tranzacție nu se impozitează dacă totalul anual este sub 600 lei.
Modificarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS)
Pentru persoanele fizice cu venituri din activități independente, baza de calcul se determină prin cumularea tuturor veniturilor relevante, pierderile fiscale nu se mai compensează, iar plafonul maxim crește de la 60 la 72 de salarii minime brute. Această modificare afectează semnificativ profesioniștii cu venituri multiple sau sezoniere.
Majorarea taxei pe lux
Cota taxei pe lux crește de la 0,3% la 0,9% și se datorează de către persoanele fizice care dețin clădiri rezidențiale cu o valoare impozabilă peste 2.500.000 lei sau autoturisme cu un cost de achiziție peste 375.000 lei (persoane fizice/juridice). Baza de calcul este doar valoarea care depășește pragul.
Impozitul pe mașini în funcție de norma de poluare
Începând cu anul 2026, impozitul auto nu va depinde doar de capacitatea motorului, ci și de norma de poluare. Cu cât mașina poluează mai puțin, cu atât impozitul va fi mai mic.
Reguli speciale:
- mașini electrice – impozit fix de 40 lei/an;
- mașini hibride - cele cu emisii de maximum 50 g CO₂/km vor beneficia de o reducere de până la 30% (anterior până la 50%).
Se mențin scutiri pentru vehiculele destinate transportului public de persoane, în condițiile legii.
Taxa pe clădiri concesionate sau închiriate de la stat
Pentru clădirile din domeniul public sau privat al statului/UAT-urilor concesionate sau închiriate, se introduce o taxă pe clădiri datorată de utilizator, calculată după aceleași reguli ca impozitul pe clădiri obișnuit. Se actualizează, de asemenea, listele de scutiri și reduceri aplicabile impozitului pe clădiri și teren.
Modificări privind impozitul pe clădiri 2026
Impozit pe clădiri persoane fizice 2026
Pentru clădiri rezidențiale se menține cota 0,08%–0,2%, dar se modifică valoarea de referință. Dispar reducerile pentru vechimea clădirii (30/50 ani). Pentru clădiri nerezidențiale, cota rămâne între 0,2% și 1,3%. Apare o reducere de 50% pentru sere, solarii și silozuri conform regulilor de ajutor de stat.
Impozit pe clădiri persoane juridice 2026
Se elimină distincția între rezidențial și nerezidențial; toate clădirile societăților sunt tratate ca nerezidențiale. Impozitul se calculează pe baza unui raport de evaluare, aplicând o cotă între 0,2% și 1,3%.
Concluzii – ce poți face pentru a te proteja fiscal
Legea 239/2025 schimbă profund arhitectura fiscală. O analiză fiscală prealabilă este esențială pentru optimizarea conformării și prevenirea riscurilor. În acest context, consultanța specializată în drept fiscal devine un instrument indispensabil.