Întrebări frecvente

Numărul acțiunilor în societate pe acțiuni nu poate fi mai mic de 2. În cazul în care societatea are mai puțin de 2 acțiuni pe o perioadă mai lungă de 9 luni, orice persoană interesată poate solicita instanței dizolvarea societății. Societatea nu va fi dizolvată dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de dizolvare, numărul minim de acțiuni prevăzute de lege este reconstituit.

Evaluarea aportului în natură se face în baza unei expertize de specialitate. Menționăm însă că aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.

Da, art./14 din legea nr 31/1990 privind societățile comerciale, care prevedea în mod expres interdicția ca o persoană să fie asociat unic în mai mult de o singură societate, s-a abrogat.

Procesul de angajare a unui cetățean străin implică trei etape destul de costisitoare din punctul de vedere al timpului pentru că legislația favorizează angajarea cetățenilor români. Iar rata șomajului din România (3,06% în luna mai a acestui an, conform celor mai recente date ANOFM) este principalul motiv care influențează deciziile autorităților.

Cele trei etape de angajare locală a cetățenilor Non-UE sunt:

1. Obținerea avizului de muncă pentru lucrător permanent; 2. Obținerea vizei de lungă ședere de tip D/AM pentru angajarea în muncă; 3. Obținerea permisului unic de ședere în scop de angajare.

1. Documentele necesare pentru avizul de muncă pentru angajare cetățeni Non-UE

- Cerere motivată. - Dovada împuternicirii legale a angajatorului. - Certificatul de înmatriculare de la Oficiul Registrului Comerțului. - Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului din care să rezulte că nu au fost înregistrate mențiuni privind falimentul. - Certificat de atestare fiscală emis de administrația financiară în a cărei rază teritorială își are sediul social angajatorul; - Adeverința eliberată de Agenția pentru ocuparea Forței de Muncă din raza teritorială unde își are sediul social angajatorul cu privire la forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant comunicat de angajator. - Fișa postului - Organigrama angajatorului – În organigramă trebuie să apară atât posturile ocupate, cât și posturile vacante cu sublinierea postului vacant pe care dorești să angajezi un cetățean străin. - Dovada publicării anunțului de angajare în ziar - Oferta fermă de angajare; - Copia procesului-verbal întocmit în urma selecției realizate pentru ocuparea postului vacant din care trebuie să rezulte că străinul în cauză îndeplinește condițiile de pregătire profesională și experiența în activitate, prevăzute de legislația în materie pentru ocuparea locului de muncă; - CV cetățean străin – acest document trebuie să conțină și declarația străinului că este apt din punct de vedere medical pentru a putea fi încadrat în muncă și are cunoștințe minime de limba română sau o limbă de circulație internațională. - Două fotografii ale străinului de tip 3X4. - Scrisori de recomandare de la foștii angajatori – dacă este cazul. - Cazier judiciar al străinului (din țara de domiciliu sau de reședință); - Cazier judiciar al angajatorului. - Copia pașaportului cetățeanului străin

Procesul de colectare a acestor documente și de pregătire a dosarului de aviz de muncă poate dura până la 30 de zile.

Toate documentele emise în limbi străine vor fi traduse și legalizate pentru a putea fi depuse la Inspectoratul General pentru Imigrări.

Termenul legal de eliberare a avizului de muncă este de 30 de zile calendaristice începând cu data depunerii fizice a dosarului și poate fi prelungit cu încă 15 zile dacă autoritățile consideră că sunt necesare investigații suplimentare.

La eliberarea avizului de muncă pentru lucrătorii permanenți, angajatorul trebuie să achite și o taxă de 100 de euro plătită la cursul BNR din ziua plății.

De reținut! Din momentul în care ridicăm avizul de muncă de la IGI, cetățeanul străin are un termen de 60 de zile să obțină viza de la Consulatul României din țara de domiciliu.

2. Documente necesare pentru viza de lungă ședere pentru angajare cetățeni Non-UE:

- Cerere de eliberare a vizei de lungă ședere în scop de muncă – printată, semnată și completată corespunzător. - Pașaport valabil cel puțin 3 luni, mai mult decât durata de ședere acordată de viză. - Două fotografii tip 3X4 color – recente; - Bilet de avion sau rezervare la un zbor cu destinația România; - Asigurare medicală a cărei valabilitate să depășească perioada de valabilitate a vizei, încheiată în străinătate și valabilă pe teritoriul României, având o acoperire de cel puțin 30.000 euro. - Dovada asigurării condițiilor de cazare (din România). - Autorizația de muncă emisă de Inspectoratul General pentru Imigrări pe numele societății pentru angajarea străinului solicitant. - Foarte important: Străinul trebuie informat că acest document trebuie returnat în original angajatorului. - Dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim brut garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză – extras de cont cu data recentă. - Cazierul judiciar al străinului eliberat de autoritățile statului de reședință sau domiciliu. - Taxa percepută de Consulatele României pentru eliberarea vizelor de lungă ședere este de 120 euro/viză. Taxa o plătește străinul la Consulat.

Termenul legal de eliberare a vizei de lungă ședere în scop de muncă – 10 zile calendaristice de la data depunerii dosarului de viză la Consulatul României din străinătate.

Viza are o valabilitate de 90 de zile, dar fiind o viză de lungă ședere se prelungește pe teritoriul României prin obținerea permisului de ședere.

3. Documente necesare pentru permisul unic de ședere în scop de angajare cetățeni Non-UE:

- Cerere tip; - Pașaport valabil (original și copie), inclusiv pagina pe care este aplicată ultima ștampilă de intrare în țară. - Dovada deținerii legale a spațiului de locuit – original și copie. - Contractul individual de muncă – original și copie. - Print screen și extras Revisal. - Avizul de muncă. - Adeverința medicală – care atestă că străinul este clinic sănătos și nu pune în pericol sănătatea publică. - Taxe de permis ședere – taxa 259 lei și taxa 120 euro plătiți la cursul de schimb al BNR.

Aplicarea pentru permisul unic de ședere se face online, dar cetățeanul străin trebuie să meargă la Inspectoratul pentru Imigrări pentru a depune dosarul fizic, dar și pentru a fi fotografiat și a i se lua amprenta.

Termenul legal de eliberare a permisului de ședere este de 30 de zile de la data depunerii dosarului și poate fi prelungit cu încă 15 zile dacă reprezentanții IGI consideră că sunt necesare investigații suplimentare.

Permisul de ședere este valabil un an de zile și poate fi prelungit cu 30 de zile anterior datei de expirare (condiționat de valabilitatea contractului individual de muncă, încheiat de străin cu societatea angajatoare din România).

OBLIGAȚIILE ANGAJATORULUI ÎN CONTEXTUL ANGAJĂRII LOCALE A UNOR CETĂȚENI NON-UE:

1. Angajatorul are obligația de a păstra pe întreaga perioadă de angajare avizul de angajare în original (dacă persoana nu este exceptată de la procedura obținerii avizului de muncă).

2. Angajatorul are obligația de a păstra pe întreaga perioadă de angajare o copie a permisului de ședere din care să rezulte că cetățeanul străin are o ședere legală pe teritoriul României.

3. Angajatorii, au obligația de a anunța Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul, în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului.

Conform prevederilor art. 76 alin. (4) lit. a) și art. 142 lit. b) din Codul fiscal, nu sunt venituri impozabile și nu intră în baza de calcul al contribuțiilor sociale cheltuielile suportate de angajator pentru transportul salariaților, astfel cum este prevăzut în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul de ordine interioară. Cheltuielile cu transportul la și de la locul de muncă intră în categoria cheltuielilor sociale, deductibile limitat, în cotă de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile, dacă aceste cheltuieli sunt prevăzute în regulamentul intern al societății și/sau în contractul colectiv de muncă.

Da, conform art.4 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, noțiunea de beneficiar real include în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ: 1. asociații sau fondatorii; 2. membrii în consiliul director; 3. persoanele cu funcții executive împuternicite de consiliul director să exercite atribuții ale acestuia; 4. în cazul asociațiilor, categoria de persoane fizice ori, după caz, persoanele fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite, respectiv, în cazul fundațiilor, categoria de persoane fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite; 5. oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanță, prin orice mijloace, asupra persoanei juridice fără scop lucrativ.

Taxa de timbru se stabilește prin aplicarea cotei de 3% asupra valorii bunurilor de împărțit. Dacă este vorba de un imobil, este necesar să faceți o adresă către Camera Notarilor pentru a vi se elibera un document în care să se precizeze care este valoarea imobilului, conform grilei notarilor publici. Această valoare va fi luată în calcul de instanța de judecată pentru stabilirea taxei de timbru.

Conform art. 973 Cod Civil, soțul supraviețuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o altă locuință corespunzătoare nevoilor sale beneficiază de un drept de abitație asupra casei în care a locuit până la data deschiderii moștenirii, dacă această casă face parte din bunurile moștenirii. Copiii pot cere fie restrângerea dreptului de abitație, dacă locuința nu va este necesară în întregime, fie schimbarea locuinței cu alta mai mică, corespunzătoare. Acest drept este temporar, adică încetează la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii moștenirii, adică data decesului soției dvs. Acest drept încetează, chiar înainte de împlinirea termenului de un an, în cazul în care vă recăsătoriți.

Casa se va împărți între dvs și copiii soției din căsătoria anterioară astfel: ½ din casă vă aparține în calitate de coproprietar, iar restul de ½ se împarte între dvs și copii astfel: ¼ vă revine dvs și ¾ le revine copiilor. Astfel, dvs veți avea din casă ½+1/2x1/4=5/8, iar copiii soției vor avea 3/8.

După ce ați dezbătut succesiunea, vă puteți adresa instanței de judecată să facă împărțeala apartamentului, între dvs și sora dvs, dacă acesta este comod partajabil în natură (art. 676 Cod Civil). Date fiind relațiile tensionate dintre dvs, este de preferat să solicitați instanței sistarea stării de indiviziune, atribuirea apartamentului către dvs, care și locuiți în el, de fapt, și obligarea dvs la plata către soră a unei sulte egale cu contravaloarea părții care i se cuvine din apartament.

Conform Legii nr.22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste, poate fi gestionar cel care a împlinit vârsta de 21 ani, a absolvit școala generală sau o școală echivalentă și are cunoștințele necesare pentru a îndeplini această funcție. În funcție de complexitatea gestiunilor, de natura și valoarea bunurilor și cunoștințelor ce le implică gestionarea lor, ministerele și celelalte organe centrale pot stabili anumite categorii de gestiuni pentru care gestionar trebuie să fi absolvit liceul ori o școală profesională în specialitatea corespunzătoare gestiunii sau o școală echivalentă și să aibă un anumit stagiu în munca de gestionar. De asemenea, pot fi stabilite și anumite categorii de gestiuni pentru care funcția de gestionar poate fi îndeplinită și de cel care a împlinit vârsta de 18 ani, însă acestea sunt situații speciale. Legea prevede și o serie de interdicții, astfel că nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvârșirea anumitor infracțiuni, precum: a) infracțiuni intenționate contra patrimoniului; b) infracțiuni de corupție și de serviciu; c) infracțiuni de fals; d) infracțiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale; e) infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, republicată; f) infracțiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare; g) infracțiunile prevăzute aceasta lege. Nu poate fi angajat în funcția de gestionar cel împotriva căruia a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile prevăzute mai sus, iar dacă acesta are deja calitatea de gestionar, punerea în mișcare a acțiunii penale suspendă această calitate.

Pentru angajarea unui cetățean UE este necesar să parcurgem anumite etape specifice, pe care le vom expune în cele ce urmează. 1. Informarea cu privire la clauzele esențiale pe care le va conține contractul individual de muncă: Potrivit art. 17 din Codul muncii, anterior încheierii contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa persoana selectată în vederea angajării cu privire la clauzele esențiale pe care intenționează să le înscrie în contract. 2. Constituirea dosarului necesar angajării: Pentru cetățeanul unui alt stat membru UE selectat în vederea angajării în România, legislația română nu prevede diferențe față de procedura de urmat în cazul angajării cetățenilor naționali. Documentele necesare pentru angajare sunt strict legate de funcția pe care persoana trebuie să o ocupe, astfel că pentru exercitarea funcției pentru care sunt efectuate formalitățile de angajare, importante sunt calificările impuse de COR, dar și criteriile stabilite de angajator. Astfel, pe lângă documente precum curriculum vitae cuprinzând principalele date biografice și profesionale, acte de stare civilă, acte de identitate, aviz medical, printre actele necesare la angajare se vor regăsi și acte de studii (certificate, diplome, atestate, traduse în limba română, eventual recunoscute sau echivalate în funcție de specificul activității) și/sau de calificare, necesare pentru executarea viitoarelor sarcini care decurg din fișa postului, recomandări de la locurile de muncă anterioare. De asemenea, salariatul trebuie să obțină adeverință de la medicul de medicina muncii pentru angajare. Angajatul va obține o adeverință de la angajator pentru a se înscrie la un medic de familie în România, deoarece una dintre informațiile obligatorii pentru declararea CASS este cea legată de Casa de Sănătate a angajatului. 3. Semnarea contractului individual de muncă: Contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă, în limba română, în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte - salariat și angajator. 4. Înregistrarea contractului individual de muncă în REVISAL: Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în REVISAL, care se transmite la ITM în condițiile prevăzute de HG 905/2017. Într-o primă etapă se va transmite Revisal-ul fără CNP-ul salariatului. Înregistrarea datelor privitoare la salariat în Revisal se va face în baza pașaportului, la Tip act de identitate, se va alege Pașaport, unde se vor înscrie seria și numărul acestuia. După obținerea CNP-ului, se va înregistra modificarea în fișierul salariatului trecând CNP-ul obținut odată cu certificatul de înregistrare de la Inspectoratul General de Imigrări – IGI, după care se va retransmite Revisal-ul cu noile date. 5. Obținerea certificatului de înregistrare de la IGI: Potrivit art. 13 din OUG nr.102/2005, în vederea luării în evidență și eliberării certificatului de înregistrare, cetățenii Uniunii Europene care au statutul de lucrător vor depune la sediul formațiunii teritoriale competente a Inspectoratului General pentru Imigrări, în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoțită de anumite documente, dosarul fiind alcătuit din: - cererea tip pentru eliberarea certificatului de înregistrare; - carte de identitate/document național de identitate/pașaport (original și copie); - contract de muncă (original și copie) sau adeverință eliberată de angajator (original); - "print screen" din REVISAL, la secțiunea unde se regăsesc datele referitoare la contractul de muncă, ștampilat și semnat de către angajator pentru confirmarea veridicității documentului prezentat. 6. Înregistrarea fiscală În baza CNP-ului primit de la IGI, angajatul poate fi inclus în Declarația 112, fiind înscris în sistemul de asigurări sociale.